Tehnologia românească în 2026: fundamente solide peste un an greu de finanțare
Trei unicorni, zeci de mii de absolvenți STEM și locul patru în regiune ca valoare a startup-urilor: o privire calmă asupra ecosistemului tech din România, care rezistă unui 2025 dificil.
Ca om care urmărește de ani buni scena tehnologică de la noi, am învățat să nu mă las purtat nici de entuziasm exagerat, nici de pesimism. Anul 2026 îmi cere exact acest echilibru. Pe de o parte, România are fundamente cu adevărat solide în IT; pe de altă parte, ecosistemul de startup-uri tocmai a traversat un an dificil. Adevărul, ca de obicei, stă undeva la mijloc.
Reperele care ne definesc
Nu putem discuta despre tech românesc fără numele care au dus țara pe harta lumii: UiPath, Bitdefender și eMAG. Aceștia sunt cei trei unicorni ai noștri, iar în spatele lor există un întreg motor. Peste șaisprezece mii de firme de software și în jur de treizeci și cinci de mii de absolvenți STEM pe an alimentează un ecosistem care, cu zece universități clasate internațional, are din ce să crească.
Un 2025 mai aspru
Nu are rost să ascundem partea grea. Potrivit unei analize Underline Ventures din mai 2026, piața locală de startup-uri a avut un 2025 complicat, cu volumul investițiilor în scădere cu aproximativ douăzeci la sută și cu numărul de tranzacții redus cu aproape jumătate. Astfel de cifre dor, dar reflectă mai degrabă o prudență globală a investitorilor decât o problemă specific românească.
Reziliență în regiune
În ciuda acestui recul, poziția noastră regională rămâne surprinzător de bună. România se situează pe locul patru în Europa Centrală și de Est după valoarea totală a startup-urilor, cu douăzeci și una de scaleup-uri active, potrivit raportului Dealroom pentru 2025. Cu alte cuvinte, chiar și într-un an slab la capitolul finanțare, valoarea construită anterior nu s-a evaporat, ci a rezistat.
Cele două motoare
Îmi place mereu să amintesc că totul se sprijină pe două orașe. București și Cluj-Napoca funcționează ca motoarele gemene ale ecosistemului, concentrând împreună peste șaptezeci la sută din forța de muncă IT și din investițiile străine. Capitala rămâne polul comercial larg, cu fintech și comerț electronic, în timp ce Clujul strălucește prin echipe tehnice puternice și o comunitate solidă de deeptech.
De ce rămân optimist
La final, privesc înainte cu un optimism temperat, dar sincer. Un an slab la finanțare nu șterge talentul, universitățile și companiile puternice pe care le avem deja în securitate cibernetică, cloud, software de întreprindere și inteligență artificială. Dacă reușim să păstrăm oamenii aici și să sprijinim următoarea generație de fondatori, cred că cel mai bun capitol al tehnologiei românești este încă în fața noastră.
